Zonarea internă
În ce priveşte zonarea internă, până la aprobarea Planului de Management al PNAp, ea se face în funcţie de OM 552/26.08.2003. Astfel, suprafaţa PNAp este împărţită în două tipuri de zone, Zonele de conservare specială şi Zonele Tampon. Zonele de conservare specială cuprind cele mai valoroase elemente ale patrimoniului natural din interiorul PNAp. În zonele de conservare specială se interzic orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare.
În zonele de conservare specială se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) de natură ştiinţifică şi educativă;
b) turismul controlat;
c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunităţilor ce deţin păşuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele aprobate de administraţia parcului, astfel încât sa nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente în zona de conservare specială;
d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în urma aprobării de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi mediu a planului de acţiune provizoriu elaborat în acest scop de Consiliul Ştiinţific al parcului şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
f) intervenţiile în scopul protecţiei şi menţinerii ecosistemelor naturale şi reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiintific al parcului, în urma aprobării de către
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi mediu;
g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, în baza aprobării autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură şi mediu, la propunerea consiliului ştiinţific al parcului;
h) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri şi de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului ştiintific al parcului.
Până la aprobarea planului de management în suprafeţele situate în afara zonelor de conservare specială se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) activităţile prevăzute ca permise a se desfăşura în zonele de conservare specială;
b) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile în limita capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura numai de către persoanele fizice şi juridice care deţin terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei parcului;
c) lucrari de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, lucrări de conservare şi lucrări de igienizare;
d) aplicarea de tratamente cu grad mare de intensivitate, care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor. Se pot aplica: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinarit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive cu perioadă lunga de regenerare, tratamentul taierilor rase în benzi sau în parchete mici, în cazul molidişurilor pure, şi tratamentul tăierilor în crâng în salcâmete şi zăvoaie de plop şi salcie, precum şi tratamentele tăierilor succesive şi progresive clasice sau în margine de masiv;
e) orice alte activităţi aprobate de administraţia parcului şi de consiliul ştiinţific, care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al parcului.
Parcul Natural Apuseni – Zonele de conservare specială, conform OM 552/26.08.2003
Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Apuseni includ parcelele şi subparcelele forestiere 23B, 24-28, 30, 31, 76N, 86-96, 97B.N2, 98-106, 123, 124, 127-134, 135A.B.C, 137-141, 145-148, 185, 149-184, 198 din UP II Aleu a OS Sudrigiu, 1, 2, 4-27, 54-65, 72-74, 80, 81B.C, 82, 91, 92A.N, 94A.N din UP III Galbena a OS Sudrigiu, 24, 86-89, 92, 97, 98A, 99-102 din UP IV Chişcău a OS Sudrigiu, 15, 28D, 29N, 30N, 120N1.N2 din UP I Băiţa a OS Vaşcău, 15, 22-27, 55, 56, 57A.B.C.%D, 58, 59A.B.C.E, 62%A.%B, 63, 64A%B, 65A.B.C.%D, 66, 68A.B.D.E.F, 69A.B.C.H, 70-133, 134-175 din UP IV Ponor a OS Beliş, 36 din UP V Bălceşti a OS Beliş, 14A, 22, 23, 29-53, 86A, 88A.B, E38, 89A, 91, 92A, 95A, 100-104, 112, 115, 121A.C, 122D.E.F.G din UP VI Gârda Seacă a OS Gârda, 1-6, 32, 34, 35, 58N, 61N, 65N, 70N1, 84, 85, 86N1.N2.%B din UP VII Scărişoara a OS Gârda, 43, % 44, 50A, 51, %52, 68A.%B din UP I Horea a OS Valea Arieşului, 56-70, 76-82 din UP IV Frăsinet-Răchiţele a OS Huedin, enclavele aflate in interiorul acestor grupuri de parcele, Punctul fosilifer Bulz, Poiana Florilor, Poiana Tomnatec, suprafaţa aferentă proiecţiei la suprafaţă a Peşterii Urşilor de la Chişcău şi a peşterii din Dealul Cornii, pajiştile alpine de pe versanţii sudici ai Vf. Fântâna Rece şi Cârligatele, pajiştile aferente izvoarelor Someşului Cald, zona de pajişti alpine şi jnepeniş de la vest de Vf. Coasta Brăiesei, Poiana Onceasa, întreaga arie aflată la nord de valea Stanciului (ce cuprinde şaua Între Munţi, Muntele Pietrele Albe şi Piatra Grăitoare), Platoul Carstic Padiş - Depresiunea Vărăşoia - Poiana Ponor (cuprinzând întreaga zonă din afara fondului forestier aflată la sud şi vest de drumul ce leagă cabana Padiş de Vărăşoaia, incluzand Depresiunea Bălileasa şi continuând spre sud-est cu zona "La Grajduri" şi Poiana Ponorului).
