Superlative carstice
În cele ce urmează, vă invităm să faceţi cunoştinţă cu câteva dintre elementele peisajului carstic a cărui complexitate şi valoare a stat la baza declarării Parcului Natural Apuseni...
Peştera Piatra Altarului (clasa A - rezervaţie ştiinţifică)
Împreună cu celebra Peşteră Movile (din sudul Dobrogei), Piatra Altarului este considerată a fi emblematică pentru fenomenele carstice din România, şi printre cele mai importante din lume.
Peştera din Valea Rea
Cel mai mare „muzeu” speleomineralogic al României. Cele peste 35 de minerale descrise ca şi componente ale unor speleoteme situează peştera printre primele 10 de acest gen de pe Terra. Cea mai complexă peşteră din România (20 km lungime), care include: paleocarst hidrotermal mineralizat (inclusiv cu aur nativ), endocarst relict hidrotermal şi endocarst de apă rece. Cuprinde cea mai mare cascadă subterană perfect verticală din România (Cascada Ventilatorului) 82 m, diametru 10 m. Este cea mai mare peşteră din România dezvoltată integral în dolomite.
Avenul V5
Este cavitatea cea mai adâncă de pe teritoriul României (denivelare -642 m, explorarea nefiind încă terminată), dezvoltare >10 km. Cuprinde al doilea spaţiu subteran unitar din ţară ca mărime (sala Paul Matoş) de 1 200 000 m3 şi lungime de 415 m. Conţine mănunchiuri de cristale aciculare din aragonit, unele având lungimea de peste 25 cm.
Peştera Micula (clasa A - rezervaţie ştiinţifică)
Descoperită în anul 1978 pe Vl. Crăiasa şi cunoscută de localnici ca un izbuc permanent, P. Micula este o cavitate deosebit de frumoasă, bogat concreţionată şi adăpostind o mare varietate de formaţiuni. Spaţii largi alternează cu galerii şi diaclaze foarte înguste, lacuri, cursuri active şi cascade, domuri şi gururi, stalactite şi stalagmite, draperii şi coloane, perle de peşteră şi calcit flotant care dau un farmec deosebit peşterii. De o mare valoare sunt şi vestigiile paleontologice găsite aici, printre care se numără şi un schelet de urs de cavernă (Ursus spelaeus) în conexiune anatomică, însă fără craniu.
Peştera de sub Zgurăşti (sectoare clasa A - rezervaţie ştiinţifică şi B)
Cel mai mare lac subteran permanent din România (65 m lungime, 20 m lăţime, 12 m adâncime – valori pentru nivel mediu al apelor). Cea mai mare acumulare permanentă de apă din peşterile României (lacurile: Mare, Reck, Ascuns, din Sala Băilor de Nămol, Velenţa, Lung şi Styx, cu un volum total de apă de peste 25 000 m3).
Peştera din Pârâul Hodobanei (clasa B)
Cea mai ramificată (labirintică) peşteră din România, respectiv una dintre cele mai labirintice din lume. Peştera are 22142 m de galerii topografiate, situate pe o extensie de doar 820 m (coeficient de ramificare 27,00).
Izbucul Tăuz (clasa C)
Sifonul nr. 2 este cel mai adânc pasaj subacvatic explorat de pe teritoriul României cu adâncimea -85 m.
Peştera Coiba Mare
Cea mai mare intrare de peşteră din România (54 X 45 m = 2430 m2). Cel mai impresionant ponor din România.
Peştera Cetăţile Ponorului (clasa C)
Cea mai înaltă intrare de peşteră din România (76 m).
Gheţarul de la Scărişoara (sectoare clasa A - rezervaţie ştiinţifică şi clasa B - sectorul turistic)
Cel mai mare gheţar subteran din lume cu un volum de gheaţă apreciat la 100 000 m3.
Gheţarul Focul Viu (clasa A - rezervaţie ştiinţifică)
Este ca mărime cel de-al treilea gheţar subteran de pe teritoriul României (volum estimat 25 000 m3). Intrarea superioară (sub formă de aven) conferă în cazul pătrunderii directe a razelor soarelui fenomene optice deosebit de spectaculoase, care au inspirat localnicilor denumirea peşterii. Accesul vizitatorilor este permis doar până la balustrada din lemn situată la intrarea în peşteră, de unde se poate admira blocul masiv de gheaţă!
Peştera Onceasa (clasa A - rezervaţie ştiinţifică)
Este unul dintre cele mai importante situri paleontologice din Europa care conţine în special oseminte aparţinând lui Ursus spelaeus, dar şi alte specii contemporane. Majoritatea muzeelor de ştiinţe ale naturii din Europa posedă eşantioane prelevate din această cavitate.
Gheţarul de la Vârtop (Casa de Piatră) (clasa B)
Peştera a adăpostit 3 urme de picior aparţinătoare unei populaţii de oameni de Neanderthal (una se găseşte la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca, celelalte fiind din păcate furate cu mulţi ani în urmă).
Peştera Rece (sectoare clasa A - rezervaţie ştiinţifică şi B)
Vestigii arheologice, constând din amplasarea rituală, în concordanţă cu punctele cardinale a patru cranii de Ursus spelaeus, sugerând probabil un ritual de vânătoare.
Sistemul Poieniţa-Humpleu (sectoare clasa A - rezervaţie ştiinţifică şi B)
Peştera, situată pe primul loc în topul dezvoltărilor din Munţii Bihor, cuprinde în ansamblu cele mai mari spaţii subterane din România (una dintre săli are 700 m lungime, 100 m lăţime, 40 m înălţime). Este străpungerea hidrologică accesibilă cu denivelarea cea mai mare din România (402 m diferenţă de nivel). Geoda din zona de intrare conţine cristale de calcit de dimensiuni impresionante.
Poiana Ponor
Singura polie de pe teritoriul României.
Valea Sighiştelului
Prin existenţa a peste 200 de peşteri pe o suprafaţã de cca. 10 km2, oferă cea mai mare densitate de cavităţi naturale de pe teritoriul României.
Peştera Urşilor (sectoare clasa A - rezervaţie ştiinţifică şi B - sectorul turistic)
Este singurul sit paleontologic din România cu resturi fosile aparţinătoare în primul rând Ursus spelaeus, păstrat aproape intact în urma descoperirii. În peşteră se găseşte un schelet de Ursus spelaeus păstrat în conexiune anatomică, situat în sectorul A (rezervaţia ştiinţifică) al peşterii. Peştera a fost amenajată pentru turism organizat în anii '70, sectorul B fiind deschis vizitatorilor.
Zona Băiţa Bihor
Cuprinde un endocarst complex, inclusiv cu peşteri excavate în skarne de către soluţii hidrotermale. P. din galeria Tony este cea mai mare peşteră de acest gen din România, având peste 1,5 km dezvoltare.