SPECII ŞI HABITATE
 |
 |
 |
Parcul Natural Apuseni
Parcul Natural Apuseni este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei V de management UICN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii): “Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și recreere”. Parcul Natural Apuseni are drept scop „protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică” conform Anexei 1 din OUG 57/2007 cu modificările și completările ulterioare.
Întreg teritoriul Parcului Natural Apuseni aparţine etajului montan-subalpin, iar speciile care participă la alcătuirea covorului vegetal sunt în majoritatea lor specii cu răspândire montană.
Conform informaţiilor actuale în Parcul Natural Apuseni se găsesc peste 1550 specii de plante.
Tipurile de habitate dominante sunt pajişti montanele, pădurile de molid (Piceaabies) şi pădurile de foioase.
Datorită condiţiilor locale de sol, climă şi relief, în special datorită reliefului carstic, etajele de vegetație prezintă unele modificări, perturbări şi inversiuni.
Zonele calcaroase constituie un peisaj special, distinct de cel al platourilor şi al zonelor stâncoase. Există deasemenea asociaţii vegetale deosebite găsite în aceste pajişti, caracterizate printr-o diversitate foarte mare, fiind identificate un număr de peste 420 specii de plante.
În conexiune cu prezenţa apei, se întâlnesc mlaştini pe substrat de turbă (tinoave) la altitudini ridicate, mai ales în pădurile de molid. Flora acestor tinoave este compusă din plante mezotrofeşi oligotrofe, între care prevalează specii de briofite din genul Sphagnum. Aceste tinoave, în prezenţa climatului rece şi umed, au devenit refugii pentru unele specii circumpolar boreale precum Vacciniummicrocarpum, Andromeda polifolia, Carexpauciflora, Eriophorumvaginatumori Scheuchzeriapalustris.
Pe teritoriul Parcului Natural Apuseni au fost identificate până în prezent un număr de 97 de specii de plante protejate.
În aria naturală protejată au fost identificaţi 1239 taxoni de nevertebrate, dintre care 37 sunt endemici pentru Parcul Natural Apuseni, 59 sunt semnalaţi din această zonă ca noi pentru fauna ţării, iar 29 sunt specii protejate.
În ecosistemele acvatice din Parcul Natural Apuseni şi siturile Natura 2000 conexe au fost observate peste 15 specii de peşti, șase dintre acestea fiind protejate.
Dintre amfibieni au fost identificaţi un număr de 10 specii, iar reptilele sunt reprezentate prin 8 specii.
În Parcul Natural Apuseni au fost confirmate până în prezent 108 specii de păsări.
Mamiferele sunt reprezentate prin cel puțin 45 de specii.
Fauna de mamifere mari este constituită din populaţii solide de lup (Canis lupus), râs (Lynxlynx), pisica sălbatică (Felissilvestris), urs (Ursus arctos), capră neagră (Rupicaprarupicapra) , căprior (Capreoluscapreolus), cerb comun (Cervuselaphus) ori mistreţ (Sus scrofa).
Din cele 29 specii de lilieci identificate în ţara noastră, 19 se găsesc în fauna Parcului Natural Apuseni.
Luate în ansamblu, din cele peste 180 de specii de vertebrate, pe teritoriul Parcului Natural Apuseni au fost confirmate 121 de specii protejate, menționate în diverse acte normative naţionale şi internaţionale, precum şi în Cartea Roşie a Vertebratelor din România.
Situl de importanță comunitară ROSCI0002 Apuseni
Suprafeţele incluse în situl Natura 2000 ROSCI0002 Apuseni sunt parte din Munţii Apuseni, având suprafaţa cea mai mică dintre toate unităţile carpatice româneştişi fiind cei mai scunzi, dar de o mare complexitate geologică, ceea ce le conferă o extraordinară varietate peisagistică, o reţea hidrologică aparte, soluri variate şi o mare bogăţie floristică şi faunistică.
Situl are suprafața de 75943 hectare și cuprinde 80% din totalul suprafeţei rocilor carstificabile din Munţii Bihor – Vlădeasa. Complexitatea litologică şi tectonică a regiunii a creat premisele necesare formării unui relief carstic deosebit, în care se regăsesc practic toate formele din regiunea cu climă temperată.
Endocarstul cuprinde peste 1500 de peşterişi avene cu caracteristici morfogenetice aparte pentru fiecare dintre cele 3 unităţi geomorfologice majore care includ roci carstificabile: Platoul Padiş – Scărişoara, grabenul Someşului Cald şi zona piemontană spre Depresiunea Beiuşului.
Situl include aproape ultimele zone naturale de carst împădurit de asemenea dimensiuni din Europa. Mai mult, datorită condiţiilor de microclimat create de relieful carstic, aici se întâlnesc plante ce se află în cel mai sudic punct al arealului lor de răspândire în emisfera nordică.
Habitatele specifice zonelor carstice au determinat evoluţia unui mare număr de specii endemice.
Situl de importanță comunitară ROSCI0016 Buteasa
Situl are suprafața de 396 hectare și se află integral în ROSPA0081 Munţii Apuseni-Vlădeasa, include şi se suprapune cu rezervaţia naturală 2.146 Vârful Buteasa, declarată prin Legea nr. 5/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Situl a fost desemnat atât pentru conservarea tufărişurilor uscate europene, a comunităţilor de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi a pădurilor de fag de tip Luzulo-Fagetum, cât şi a trei specii de amfibieni (izvoraşul cu burtă galbenă, tritonul cu creastă şi tritonul comun) şi a unei specii de nevertebrate (carabul). Este demn de amintit faptul că, în pădurile mature, situl oferă adăposturi pentru hibernarea şi maternitatea unor specii protejate de lilieci, cum ar fi liliacul cârn şi liliacul cu urechi mari. Situl include şirezervaţia naturală Vârful Buteasa (1792 m), arie protejată de interes naţional. Rezervaţia are o suprafaţă de 2 ha acoperită de o vegetaţie subalpină cu jneapăn în asociere cu ienupăr pitic, anin de munte, omag galben, precum şi specii rare ca molidul columnar, zâmbrul, ghinţura punctată sau bulbucii de munte.
Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0081 Muntii Apuseni – Vladeasa
Situl are suprafața de 93082 hectare și este situat din punct de vedere geomorfologic în Provincia Carpatică, subprovincia Carpaţii de SE, Regiunea Carpaţii Apuseni, subprovincia Munţii Apuseni. Cea mai mare parte a sitului este situată în Munţii Bihorului, iar partea de la nord de Văile Someşului Cald, AleuluişiCrişului Pietros face parte din Masivul Vlădeasa.
În cuprinsul sitului, rocile sunt repartizate proporţional astfel: 58,2% sunt calcare, 22,3% gresii și conglomerate, 17,4% şisturi cristaline şi 2,1% magmatite. Rocile calcaroase şi dolomitice predomină în Munţii Bihorului, cu subunitatea Platoul Padiş (1250 m).
Relieful se caracterizează printr-o succesiune de culmi prelungite şi domoale, pe alocuri apărând chiar mici platouri ca rezultat al eroziunii îndelungate în mai multe etape geologice. Situl cuprinde cea mai mare suprafaţă a rocilor carstificabile din Munţii Bihor – Vlădeasa.
Exocarstul include forme de referinţă precum bazinul endoreic Padiş-Cetăţile Ponorului, câmpuri de lapiezuri, platouri dolinare, uvale de mari dimensiuni, văi carstice, chei, defileeşi nu în ultimul rând două dintre cele mai mari ponoare (locul în care o apă curgătoare de suprafață întră în subteran) din Europa: Cetăţile Ponorului şi Coiba Mare. Endocarstul cuprinde peste 1500 de peşterişi avene. Vegetaţia se diferenţiază pe verticală în următoarele zone: pajişti montane, păduri de molid, păduri de amestec şi păduri de foioase, toate fiind habitate pentru cuibărit şi hrănire al speciilor de interes comunitar pentru conservare, alături de care se întâlnesc multe alte specii. Pe aproape jumătate din suprafaţa sitului se întind păduri de conifere în care predomină molidul şi local bradul, întâlnindu-se foarte rar exemplare de larice şi tisă.
Ca o particularitate a platourilor carstice din Apuseni, ca rezultat al inversiunilor termice există zone unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind înlocuit de păduri de fag care se învecinează direct cu pajiştile montane. Restul habitatelor forestiere sunt reprezentate de păduri de amestec (fag, brad şi molid) şi de păduri de foioase în care se întâlnesc fagul, carpenul, paltinul de munte, ulmul de munte, frasinul, cireşul sălbatic, jugastrul, mesteacănul, scoruşul de munte şi salcia de munte. Aceste păduri conservă populaţii semnificative numeric din specii de interes conservativ european precum ierunca, caprimulgul, muscarul mic, ciocârlia de pădure, muscarul gulerat şi patru specii de răpitoare de noapte: huhurezul mare, buha, ciuvica şi minuniţa. Sunt prezente şi efective mari de ciocănitori protejate: ghionoaia sură, ciocănitoare neagră, ciocănitoare de stejar, ciocănitoare cu spate alb şi ciocănitoare de munte. Alte specii care cuibăresc în pădurile de conifere sunt mierla gulerată, forfecuţa, alunarul, piţigoiul de munte, auşelul cu cap galben, piţigoiul moţat şi piţigoiul de brădet. În pădurile de foioase sunt prezente specii ca porumbelul gulerat, sturzul de vâsc, mugurarul, cinteza de pădure, cojoaica de pădure, ciocănitoarea pestriţă mare, ţicleanul, silvia cu cap negru, sturzul cântător, cocoşarul, mugurarul, botgrosul, silvia de zăvoi, pitulicea mică şi cea sfârâitoare, alături de multe altele. Pe lângă cursurile de apă se întâlnesc mierla de apă, codobatura de munte şi rare exemplare de fluierar de munte sau pescărel albastru.
Păsările răpitoare sunt reprezentate de câteva perechi de acvilă de munte şi şoim călător care sunt rezidente în sit, alături de care se mai întâlnesc şi alte specii de interes comunitar pentru conservare precum viesparul şi şerparul. Mai sunt prezente perechi clocitoare în sit de vinderel roşu, şorecar comun, şoimul rândunelelor, uliul păsărar şi uliul porumbar. În situl natura 2000 ROSPA0081 Munţii Apuseni – Vlădeasa pajiştile montane cu tufărişuri sunt habitatul sfrânciocului roşiatic, fiind frecvenți şi mărăcinarul negru şi cel mic, alături de care se mai găsesc potârnichea, câneparul, presura galbenă, florintele, sticletele sau codobatura albă. În pajiştile utilizate ca fâneţe cuibărește cristel de câmp. Zonele de stâncării din sit sunt habitatul unde cuibăresc drepneaua mare, dar şi perechi de codroş de munte, drepnea neagră, corb şi vânturel roşu, iar în zona Pietrele Albe cuibăresc câteva perechi de mierlă de piatră, pietrar sur şibrumăriţă de stâncă. Pe vârful Vlădeasa sunt prezente fâsa de munte şi pietrarul sur.
Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 4 ”Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric”
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro
ZONA VIZATĂ
|
|
|
RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. este o unitate cu personalitate juridică din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, care are în administrare Parcul Natural Apuseni, siturile Natura 2000: situri de importanță comunitară ROSCI0002 Apuseni și ROSCI0016 Buteasa și aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0081 Munţii Apuseni – Vlădeasa, precum și 55 de rezervații și monumente ale naturii.
Coordonarea implementării proiectului se realizează la sediul RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. din Localitatea Sudrigiu, nr. 136, comuna Rieni, Județul Bihor, activitățile urmând a fi efectuate în cea mai mare parte pe teritoriul ariilor naturale protejate administrate de aceasta.
Descrierea geografică
Parcul Natural Apuseni este situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, întinzându-se pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord.
Parcul Natural Apuseni ocupă o suprafaţă de 75784 ha, determinată la scara 1:25.000, întinzându-se pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Cluj în proporţie de 38,30%, Bihor 36,37% şi Alba 25,33%.
ROSCI0002 Apuseni ocupă o suprafaţă de 75.943 ha, conform formularului standard al ariei protejate, iar limitele ariei protejate de interes comunitar se suprapun limitelor Parcului Natural Apuseni, cu următoarele excepţii: intravilanele localităților Belişşi Albac care sunt incluse în Parcul Natural Apuseni dar nu sunt incluse şi în ROSCI0002 Apuseni; intravilanele localităților Arieşeni, Gârda şiScărişoara care nu sunt incluse în Parcul Natural Apuseni dar sunt incluse parțial in ROSCI0002 Apuseni.
ROSPA0081 Munţii Apuseni Vlădeasa ocupă o suprafaţă de 93.082 ha conform formularului standard al ariei naturale protejate. Limitele ariei naturale protejate de interes comunitar se suprapun parţial limitei Parcului Natural Apuseni pe laturile est, sud şi vest, însă spre nord aceasta se extinde, cuprinzând o parte mai mare din munţii Vlădeasa, astfel rezultă suprafaţa de 20.496 ha care este inclusă în ROSPA0081 Munţii Apuseni Vlădeasa, dar nu este inclusă în Parcul Natural Apuseni.
ROSCI0016 Buteasa ocupă suprafaţa de 396 ha conform formularului standard al ariei naturale protejate şi este inclusă în totalitate în ROSPA0081 Munţii Apuseni Vlădeasa dar nu se suprapune cu ROSCI0002 Apuseni sau Parcul Natural Apuseni.
Descrierea socio-economică
Comunităţile locale sunt reprezentate de sate şi comune situate pe teritoriul celor trei județe Alba, Bihor și Cluj.
Comunităţile care dețin terenuri administrative în Parcul Natural Apuseni şi siturile Natura 2000 au o influenţă deosebită asupra ariilor naturale protejate în ceea ce priveşte utilizarea rațională a resurselor naturale dar pot fi, la rândul lor, puternic influenţate de existenţa acestor arii protejate.
Comunităţile care nu locuiesc în ariile naturale protejate, dar care au proprietăţi aici, sunt mai puțin influenţate de existenţa acestora, principalul interes al acestora fiind posibilitatea de a-şi putea exploata în continuare proprietăţile (păduri, păşuni sau fâneţe).
Parcul Natural Apuseni şi ariile naturale protejate conexe cuprind suprafeţe de pe teritoriul a 17 unități administrativ teritoriale şiproprietăţiaparţinând la 26 de comune. În ce priveşte numărul de comunităţi, pe teritoriul ariilor protejate sunt cuprinse intravilanele, integral sau partial, a 66 localitaţişi 3 sate de vacanţă, respectiv Boga, Fântânele şi Vârtop.
Munţii Apuseni sunt populaţi integral, până la altitudini mari, unde există aşezări permanente şi cvasipermanente, cătunele aşezate pe platoul Ocoale – Scărişoara, la 1200 m, fiind printre cele mai înalte aşezări din ţară.
Aşezările rurale sunt de tip risipit, cu “crânguri” situate la distanţe mari unele de altele, cum ar fi aşezările specifice comunelor Scărişoara, Albac, Horea.
În ŢaraMoţilor, cătunele Ocoale, de pe platoul Scărişoara, Sfoartea, din valea Ordâncuşaşi Casa de Piatră, din valea Gârda Seacă, sunt așezări situate la cea mai ridicată altitudine. În zona muntoasă nu este există locuințe permanente, aceasta aparținând locuitorilor din depresiunea Beiuş, denumiți „crişeni”. Crişenii locuiesc la baza munților deoarece terenurile pe care le dețin sunt foarte fertile și pot desfășura activități agricole, aceștia utilizând pajiștile și fâneațele de munte, doar pentru pășunat și cosit.
Activităţile economice practicate în zona ariilor naturale protejatesunt: exploatarea şi procesarea lemnului ca activitate principală, agricultura, în special creşterea animalelor, comerţul, mica industrie, activităţile turistice.
Cultură și tradiții
Cea mai specifică datină a locuitorilor din Munții Apuseni este aceea a târgurilor anuale. Aceste se organizează de regulă, în zonele locuite, dar și în zonele muntoase în timpul verii, astfel cele mai reprezentative sunt târgurile desfășurate pe Muntele Găina sau din Poiana Călineasa, precum și cele periodice din comunele mai mari. La aceste târguri moții comercializează ciubere, greble, doniţeşi diferite produse artizanale cum ar fi tulnicele, iar crișenii, fructe, legume, ţesăturişi obiecte ceramice caracteristice zonelor, din împrejurimile Beiuşului.
Zonele etnografice se disting, treptat, prin specific folcloric, respectiv port popular, mobilier, ceramică, piese din lemn cu destinaţie casnică, prin configuraţia gospodăriilor în raport cu apartenenţa la satele de munte, deal sau câmpie, prin arhitectura caselor şi anexelor.
Diferenţele specifice de la o zonă la alta, vizibile în portul popular şi în gospodăria tradiţională, se pot constata de asemenea în folclorul muzical şi coregrafic, dar și în obiceiuri și tradițiile moștenite din strămoși. Se observă că în prezent, într-un procent mai redus comparativ cu anii anteriori, meşteşuguriletradiţionale contribuie la particularizarea zonelor etnografice și fiind considerate obiecte de artă populară, contribuie la asigurarea unui venit suplimentar membrilor din comunitățile locale în care se desfășoară aceste activități.
Turismul
Munţii Apuseni cuprind cea mai mare zonă de relief carstic din România de importanţă europeană, cu foarte multe peşteri, dintre care unele cu o deosebită valoare peisagistică, ştiinţificăşi/sau turistică.
Peisajul Munţilor Apuseni reprezintă o parte deosebit de importantă din capitalul natural al ţării noastre, fiind completat în plan cultural de numeroase obiective turistice precum biserici de lemn, cătune cu case tradiţionale etc.
Din punct de vedere al potenţialului turistic, în ariile naturale protejate administrate se disting mai multe areale de interes turistic:
Arealul turistic carstic Padiş – Cetăţile Ponorului;
Arealul turistic Boga – Aleu şi Pietroasa – Chişcău;
Arealul turistic Valea Sighiştelului;
Arealul turistic Vârtop – Arieşeni;
Arealul turistic Gârda – Scărişoara – Cheile Ordâncuşii – Poiana Călineasa;
Arealul turistic Beliş – Lacul Fântânele;
Arealul turistic Vlădeasa – Valea Stanciului – Pietrele Albe;
Arealul turistic Albac – Poiana Horea.
Printre obiectivele naturale de interes turistic se regăsesc zona carstică Padiş – parte centrală a Munților Bihor, regiune carstică de mare întindere şi mai ales cu o mare concentrare de fenomene carstice, unele dintre ele de mare interes ştiinţificşi peisagistic: Izbucul Ponor, Izbucul Poliţei, Izbucul Tăuzului, Izbucul Mătiseşti, Gheţarul Focul Viu, Avenul Borţig, Groapa de la Barsa, Platoul carstic Lumea Pierdută, PeşteraGemănata, Avenul Negru, Avenul Acoperit, Avenul de la Tău, Cetatea Rădesei, Cetăţile Ponorului, Pietrele Boghii, Piatra Bulzului, Cheile Gârdişoarei, Cheile Ordâncuşei, Cheile Albacului, Săritoarea Bohodeiului, PeşteraGheţarul de la Scărişoara, care prin volumul de peste 130000 m3 gheaţă este cel mai mare ghețar subteran din lume, Groapa Ruginoasa-Valea Seacă – săpată în gresii şi argile de culoare roşu-violaceu; PeşteraUrşilor-Chișcău, PeşteraDârninii, PeşteraGheţarul de la Vârtop, Peştera Huda Orbului, Peştera Hodobana, Avenul cu Două Intrări, Avenul din Șesuri, Peştera Poarta lui Ionele, Peştera de sub Zgurăşti, Valea Galbenei, Valea Chişcăului, Fâneaţa Izvoarelor Crişului Pietros, Molhaşurile din Valea Izbucelorşi Cascada Vălul Miresei.
Traseele turistice existente pe teritoriul ariilor naturale protejate sunt grupate în jurul a două magistrale importante care traversează toată zona Parcului Natural Apuseni de la N la S pe crestele principale, din care se desprind celelalte trasee secundare care conduc la obiectivele turistice.
Pe teritoriul Parcului Natural Apuseni sunt 3 Centre de Vizitare – Puncte de Informare ale administrației parcului : Centrul de Vizitare Padiş – Judeţul Bihor; Centrul de Vizitare Garda – Judeţul Alba; Centrul de Vizitare Doda Pilii – Judeţul Cluj.
Deasemenea, un alt centru de vizitare și anume Centrul Administrativ şi de Vizitare al Parcului Natural Apuseni, este situat în afara parcului, în localitatea Sudrigiu, judeţul Bihor.
În anul 2009 RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. a obținut recunoașterea Parcului Natural Apuseni ca Destinație Europeană de Excelență, EDEN în cadrul unui proiect derulat de Comisia Europeană.
Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 4 ”Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric”
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro
Harta ariilor naturale protejate administrate
|
|
|
Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 4 ”Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric”
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro
PREZENTARE GENERALĂ PROIECT COD SMIS: 122643
|
|
|
Prezentarea proiectului
RNP ROMSILVA – ADMINISTRAȚIA PARCULUI NATURAL APUSENI R.A., în calitate de beneficiar, implementează proiectul ”Elaborarea instrumentelor pentru managementul adaptativ al capitalului natural din ariile protejate Parcul Natural Apuseni, ROSCI0002 Apuseni, ROSPA0081 Munţii Apuseni – Vlădeasa şi ROSCI0016 Buteasa“, cod SMIS2014+ 122643, proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 -2020 (contract de finanțare nr. 287/05.12.2019)
* Durata de implementare: 36 luni
* Perioada de implementare: 1 Decembrie 2019 – 30 Noiembrie 2022
* Valoarea totală a proiectului (lei): 22.512.776,71
* Valoarea cofinanțării UE (lei): 22.512.776,71 echivalentă cu 100 % din valoarea totală eligibilă aprobată, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR de 19.135.860,20 lei și valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional de 3.376.916,51 lei
Sursa de finantare: Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (POIM) este gestionat de Ministerul Fondurilor Europene.
Axa Prioritară 4 – “Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric.
Obiectivul Specific 4.1. “Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității prin măsuri de management adecvate și refacerea ecosistemelor degradate”.
Tipul de acțiune A: Elaborarea planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele finanțate din alte programe.
Grup țintă
1 – RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. este beneficiarul direct al proiectului, fiind instituţia cu rol de analiză, planificare, supraveghere şi control pe teritoriul ariilor protejate administrate: Parcul Natural Apuseni, situl de importanță comunitară ROSCI0002 Apuseni, aria de importanță specială avifaunistică ROSPA0081 Munţii Apuseni – Vlădeasa și situl de importanță comunitară ROSCI0016 Buteasa, precum și 55 de rezervații și monumente ale naturii.
Efectul proiectului: Prin implementarea proiectului și elaborarea planului de management și a anexelor acestuia APNA va beneficia de o cunoaștere actualizată a capitalului natural din ariile pe care le administrează precum și de o serie de instrumente utile în activitățile pe care le desfășoară în zonă: materiale informative și promoționale, strategii de vizitare și de comunicare pe care își va putea fundamenta activitățile viitoare. Implementarea proiectului va crește capacitatea administrativă a instituției și va oferi suportul pentru implementarea, coordonarea și supravegherea activităţilor legate de administrarea parcului și a siturilor, şi controlul a tuturor activităţilor care se desfăşoară pe teritoriul acestora.
Cuantificarea grupului ţintă: o structură administrativă cu 19 angajați.
2 – Autorități cu competențe în protecția mediului de la nivel național, regional și județean: Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agențiile pentru Protecția Mediului Alba, Bihor, Cluj, Garda Națională de Mediu și Comisariatele Teritoriale din județele Alba, Bihor, Cluj, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prin Direcțiile Silvice din județele Alba, Bihor, Cluj împreună cu Ocoalele Silvice responsabile și Gărzile Forestiere Cluj și Oradea, Administrația Națională Apele Române împreună cu Administrațiile Bazinale de Ape Alba, Bihor, Cluj.
Efectul proiectului: Rezultate aşteptate le studiilor referitoare la conservarea biodiversității din ariile protejate se adresează cu prioritate autorităților cu competențe în protecţia mediului de la nivel național, regional și local.
Angajații din direcțiile de specialitate ale acestor instituții vor prelua și folosi Rezultate aşteptate le proiectului în scopul implementării angajamentelor față de UE privind conservarea biodiversităţii și pentru realizarea managementului eficient al ariilor protejate. De asemenea rezultate aşteptate le proiectului vor fi folosite pentru evaluarea adecvată a impactului planurilor şi proiectelor de dezvoltare asupra obiectivelor de conservare din ariile naturale protejate vizate.
Cuantificarea grupului ţintă: 25 de instituții cu competențe în protecţia mediului la nivel național și județean, pentru zona de interes a ariilor protejate vizate de proiect.
3 – Autorități publice locale, județene și regionale și entități subordonate acestora: Consiliile Județene Alba, Bihor, Cluj; Instituțiile Prefectului din Alba, Bihor, Cluj; Administrații publice locale (primării, consilii locale) din Alba: Arieșeni, Gârda de Sus, Scarișoara, Horea, Albac; din Bihor: Budureasa, Pietroasa, Câmpani, Buntești, Nucet; din județul Cluj: Beliș, Mărgău, Râșca, Săcuieu, Mărișel, Călățele, Poieni; Agențiile pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și Centru; Filialele teritoriale Alba, Cluj, Bihor ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare; Direcțiile Agricole Alba, Bihor și Cluj; Agențiile de Plăți și Intervenție în Agricultură din Alba, Bihor și Cluj, Biroul Regional Cluj-Napoca al Autorității Naționale în Turism/Ministerul Turismului; Inspectoratele Regionale în Construcții Nord-Vest și Centru.
Efectul proiectului: autorităţile locale, județene și regionale și entitățile subordonate acestora vor folosi documentațiile de management elaborate prin proiect pentru conceperea şi implementarea planurilor de dezvoltare durabilă la nivel regional, județean și local. Campaniile de conștientizare realizate prin proiect vor crește gradul de informare și de conștientizare al autorităţilor locale, județene și regionale cu privire la protecția mediului și a biodiversității.
Cuantificarea grupului ţintă: 38 de instituții
4 – ONG-uri: active în domeniul protecției mediului din cadrul Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Apuseni și a siturilor Natura 2000 ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0016 Buteasa și ROSPA0081 Munţii Apuseni – Vlădeasa, situri aflate în administrarea RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. și alte organizații neguvernamentale (ONG-uri) cu activități în zonă, asociații profesionale – Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor Şi Pescarilor Sportivi, Grupuri de Acțiune Locală (GAL-uri) și asociații comunitare din județele Alba, Bihor, Cluj din localitățile de pe raza ariilor naturale protejate.
Efectul proiectului:
Campaniile de conștientizare vor transmite mesaje cheie de apreciere și protejare a biodiversitații ariilor naturale protejate vizate și de înlăturare și reducere a inițiativelor dăunătoare, creând premisele unei conservări favorabile a speciilor și habitatelor.
ONG-urile din domeniu dețin deja cunoștiințe privitoare la biodiversitatea zonei și vor folosi materialele tipărite, sursele online și audio-video pentru transmiterea mai departe a informațiilor către membrii și publicurile lor.
Pe baza planului de management, ONG-urile vor putea elabora proiecte de protecție a mediului și de conservare a biodiversității în ariile protejate.
Planul de management va ajuta și la cunoașterea și implementarea de norme speciale privind vânătoarea, pescuitul și exploatarea altor resurse naturale regenerabile.
Cuantificarea grupului ţintă: 33 de organizații 5 – Instituții academice, institute de cercetare și muzee: din județele Alba, Bihor și Cluj care desfașoară proiecte de cercetare și de conservare a biodiversitații în ariile naturale protejate vizate de proiect.
Efectul proiectului: Îmbunătățirea cunoștiintelor cu privire la biodiversitatea din ariile naturale protejate. Educarea tinerilor cu privire la speciile de floră și faună protejate, activitățile benefice naturii și cele care amenință speciile protejate.
Cuantificarea grupului ţintă: 19 instituții
6 – Elevii și profesorii din ciclurile de învațământ primar si gimnazial de pe teritoriul ariilor protejate vizate de proiect: din 30 de unități școlare de pe teritoriul celor 17 unități administrativteritoriale (UAT-uri) din zona ariilor protejate.
Efectul proiectului: Campania de conștientizare va imprima în conștiința elevilor și a profesorilor mesaje cheie de apreciere și protejare a biodiversității și de înlăturare a inițiativelor dăunătoare, creând premisele unei conservări favorabile a speciilor și habitatelor. Materialele informative și promoționale și întâlnirile vor contribui la creșterea gradului de informare a grupului țintă, în ceea ce privește importanța protecției naturii și a comportamentulului prietenos cu mediul.
Cuantificarea grupului ţintă: 900 elevi și 60 cadre didactice de pe teritoriul celor 17 UAT-uri din zona ariilor protejate.
7 – Membrii comunităților locale și stakeholderii din ariile protejate vizate de proiect din cadrul a 17 UAT:
Județul ALBA 5 comune: Arieșeni 18 sate; Gârda de Sus 17 sate; Scărișoara 14 sate; Horea 15 sate; Albac 16 sate;
Județul BIHOR 5 comune: Budureasa 5 sate; Câmpani 5 sate; Buntești 9 sate; Nucet 1 oraș și Pietroasa 2 sate;
Județul CLUJ 7 comune: Beliș 6 sate; Mărgău 6 sate; Râșca 3 sate; Săcuieu 3 sate; Mărișel 2 sate; Călățele 5 sate; Poieni 8 sate.
Efectul proiectului: Campania de comunicare va crește gradul de conștientizare al localnicilor privitor la protecția mediului și biodiversității.
Autoritațile publice locale vor folosi documentațiile de management elaborate prin proiect pentru concepția și implementarea strategiilor de dezvoltare.
Cuantificarea grupului ţintă: 1.425 persoane (1.000 localnici și 425 factori interesați/stakeholderi) din cadrul a 17 UAT.
8 – Vizitatorii ariilor protejate: în zona localităților incluse în ariile protejate
Efectul proiectului: Prin dezvoltarea turismului responsabil, în special a ecoturismului și promovarea valorilor naturale, tradiționale, istorice și culturale ale regiunii, planul de management va contribui la atragerea vizitatorilor care vor avea la dispoziție posibilități de recreere într-un cadru natural sănătos și va încuraja activitățile tradiționale și conservarea elementelor naturale specifice.
Vizitatorii vor beneficia de materiale de informare și promovare atractive care vor spori atât cunoașterea valorilor naturale ale zonei, cât și a comunităților locale și gradul de informare cu privire la regulile de vizitare care să nu afecteze valorile ariilor naturale protejate.
Strategia de vizitare va contribui pe viitor la accesarea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de informare și de vizitare. Această infrastructură va permite vizitatorilor să înțeleagă mai bine importanța ariilor protejate și problemele ce privesc mediul înconjurător, cu referire specificul ariilor protejate.
Cuantificarea grupului ţintă: 640 vizitatori informați și conștientizați
9 – Alți factori de interes din zona celor 4 arii naturale protejate vizate de proiect.
Efectul proiectului: Întrucât scopul unui plan de management al unei arii naturale protejate constă în conservarea atributelor naturale specifice unor zone în care oamenii interacționează cu natura sălbatică, elaborarea acestuia va ține cont și de interesele și opiniile factorilor interesați din comunitățile locale și de structurile responsabile de aspectele administrative și stiințifice ale parcului Natural Apuseni și a celor 3 situri Natura 2000.
Consultările și co-interesarea vor crește gradul de informare și de implicare al factorilor locali care își vor putea exprima opiniile astfel încât măsurile din planul de management să fie acceptate și implementate.
Prin măsurile pe care le propune, un plan de management urmărește sprijinirea comunităților locale în păstrarea valorilor spirituale și obiceiurilor tradiționale în paralel cu dezvoltarea economică sustenabilă.
Cuantificarea grupului ţintă: 332 de persoane dintre care 280 membri ai comunităților locale cu interese economice în ariile protejate, 37 membri ai Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Apuseni și a siturilor Natura 2000 ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0016 Buteasa și ROSPA0081 Munţii Apuseni – Vlădeasa, situri aflate în administrarea RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni R.A. și 10 membri ai Consiliului Ştiinţific înființat pe lângă Administrația Parcului Natural Apuseni; proprietari de terenuri și ai fondului forestier și de vânătoare, crescători de animale, agenți economici a căror activitate reprezintă o influență antropică asupra biodiversității din ariile protejate vizate.
10 – Mass-media: presă scrisă și online și alte mijloace media de informare a publicului larg din județele Alba, Bihor și Cluj.
Efectul proiectului: Creșterea conținutului media referitor la protecția naturii în zona ariilor naturale protejate vizate de proiect și informarea generală a publicului larg cu privire la implementarea proiectului.
Cuantificarea grupului ţintă: 6 ziare din județele Alba, Cluj și Bihor.
Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară 4 ”Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric”
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
