• În Apuseni...
  • Tradiţii...
  • Peştera Urşilor

Proiect Parcul Natural Cefa

Titlul proiectului: Îmbunătăţirea caracterelor transfrontaliere ale Parcului Naţional Körös-Maros şi Parcului Natural Cefa
Codul de identificare: HURO/1001/302/1.3.1
Durata proiectului: 12 luni (01.03.2012 - 28.02.2013)

Descriere:

Acest proiect se bazează pe cooperarea a două administraţii de parcuri, respectiv Administraţia Parcului Naţional Koros-Maros şi Administraţia Parcului Natural Apuseni (care administrează şi Parcul Natural Cefa - situat în zona graniţei) şi a fost propus în cadrul Programului transfrontalier de cooperare România-Ungariapentru perioada 2007- 2013. Cele două arii naturale protejate însumează 13.000 ha în zona transfrontalieră.

Obiectivele proiectului:

  • Dezvoltarea regiunii transfrontaliere
  • Dezvoltarea şi armonizarea ecoturismului transfrontalier
  • Sincronizarea acţiunilor de protecţie a valorilor naturale
  • Formarea atitudinii cetăţenilor în legătură cu valorile naturale transfrontaliere
  • Cooperarea organizată între parteneri

Activităţi planificate în proiect:

  • Realizarea unui aspect unitar al celor două arii protejate transfrontaliere, reflectarea coordonată a activităţilor proiectului în presă, publicarea de materiale informative
  • Realizarea de publicaţiicomune, pregătireadepanouri de informarecare să evidenţiezevalorileturisticeale regiunii;
  • Editarea în comun a unei hărţi transfrontaliere despre zona de conservare comună
  • Sincronizarea ofertei ecoturistice şi planificarea comună a dezvoltării ei
  • Evenimente comune, conferinţe despre protejarea naturii, întâlniri periodice ale celor două administraţii de parcuri
  • Evaluarea unitară a păsărilor acvatice şi a dropiilor

Proiect PHARE CBC

Culoar româno-maghiar pentru conservarea biodiversităţii"
Scop: crearea unui "culoar verde" transfrontalier româno-maghiar pentru conservarea biodiversităţii, care să includă o reţea de arii protejate situate de o parte şi de alta a frontierei

Obiective:
- conservarea biodiversităţii;
- dezvoltarea programelor de ecoturism
- programe de conştientizare publică şi educaţie ecologică

Finanţare: Valoare totală: 2.600.000 Euro - 100%
Fonduri Phare: 1.950.000 Euro - 75%
Direcţia Silvică Oradea: 650.000 Euro - 25%

Partener principal:
Administraţia Parcului Naţional Koros-Maros, Ungaria

Perioada de implementare: decembrie 2003 - noiembrie 2006
(extinsă până în noiembrie 2007 pentru unele componente)

Activităţi:
- Achiziţionarea de echipamente pentru monitorizarea biodiversităţii
- Realizarea infrastructurii pentru managementul ariilor protejate
  a) Realizarea de infrastructură pentru protecţie şi conservare
  b) Construirea unui Sediu administrativ al Parcului Natural Apuseni şi a patru Centre de vizitare
- Programe de conştientizare a publicului şi de educaţie ecologică
- Realizarea şi promovarea unor programe turistice

Proiect Centrul de Vizitare Padiş

 

COMUNICAT DE PRESĂ

26.10.2009

 

            În perioada aprilie - octombrie 2009,  Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, împreună cu Administraţia Parcului Natural Apuseni a implementat proiectul de amenajare a Centrului de Vizitare Padiş al Parcului Natural Apuseni. Proiectul, intitulat "Centrul de Vizitare Padiş - punct focal pentru vizitatori" a fost finanţat de către Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc şi MOL România prin programul Spaţii Verzi - componenta Arii Naturale Protejate.

            Astfel, în clădirea situată în Şesul Padiş (lângă vechiul canton silvic), a fost amenajată o expoziţie cuprinzând panouri, afişe, precum şi alte exponate având ca temă cunoaşterea şi protecţia peşterilor şi carstului din Parcul Natural Apuseni.

            Traseul turistic Şesul Padiş - Amfiteatrul Boga a fost amenajat ca şi traseu tematic, pe parcursul lui fiind amplasate panouri care invită vizitatorii să descopere într-un mod atractiv câteva dintre trăsăturile caracteristice ale zonei Padiş (inversiunile de vegetaţie şi ceaţa "padişană", animalele şi plantele din zonă, fenomenele carstice).

            Vă invităm ca pe timpul verii să includeţi şi acest obiectiv în excursia d-voastră prin platoul carstic Padiş!

 

Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor

Administraţia Parcului Natural Apuseni

 

Model GIS - Reţea ecologică

 

Programul NatuRegio (http://www.naturegio-bg-ro.de/) a fost condus de o serie de organizaţii din Germania (Academia pentru Conservarea Naturii Alfred Toepfer, Universitatea din Lüneburg, Euronatur) şi Federaţia Europarc, şi s-a desfăşurat în perioada 2006-2009. Finanţarea programului a fost asigurată de către Fundaţia Alfred Toepfer şi Fundaţia Germană de Mediu (DBU) şi a presupus timp de 4 ani instruirea anuală în Germania a câte zece tineri (5 din România şi 5 din Bulgaria) în probleme legate de managementul ariilor protejate şi de asemenea finanţarea anuală a zece proiecte orientate către conservarea naturii.

Proiectul „Model pentru reţeaua ecologică din România, instrument pentru dezvoltare durabilă” a fost propus de Anca-Diana Ardeleanu (Administraţia Parcului Natural Apuseni) şi Ion Mirea (ICAS Bucureşti) în perioada feb. 2008 – ian. 2009 şi a presupus realizarea în format GIS a unui model pentru o reţea ecologică la nivelul întregii ţări în care să se reliefeze prezentele arii protejate, respectiv locaţiile identificate prin modelare GIS ca fiind cele mai propice pentru coridoare ecologice, precum şi eventualele bariere în cadrul reţelei.

Acest model are o rezoluţie spaţială de 1:100 000 şi a fost construit pe baza unor date referitoare la distribuţia habitatelor şi speciilor, a limitelor ariilor protejate existente, precum şi a altor date spaţiale de referinţă în format vector şi raster (relief, hidrologie, infrastructura construită, etc.). Anumite specii, din cadrul mai multor grupuri, care prin cerinţele lor ecologice, şi tiparele de migraţie şi dispersie pot reprezenta specii-umbrelă, au fost identificate (cu sprijinul unor experţi în domeniu), iar datele cunoscute despre ecologia şi distribuţia acestora au fost utilizate în rafinarea modelului. Modelul a luat de asemenea în calcul rutele planificate la ora actuală pentru viitoarele autostrăzi ce vor fi construite în România în următorii ani.

Metoda şi uneltele utilizate pentru modelarea GIS a fost detaliată pas cu pas, în cadrul unei broşuri pe care v-o punem la dispoziţie în format PDF, cât şi tipărit, la cerere, în limita exemplarelor disponibile, pentru a putea fi reprodusă eventual la scară mai mare de alte persoane sau alţi factori interesaţi.

Modelul GIS a fost transpus într-un fişier Google EarthTM (kml) pe care-l puteţi descărca aici.

Comunicate pentru speologi